Șarba

Șarba este un soi românesc de struguri albi obținut la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești prin încrucișarea a două soiuri foarte valoroase: Tămâioasă Românească și Riesling Italian.

Șarba a fost considerat un soi semiaromat, el având la început, imediat după omologare, o aromă destul de intensă sugerând mirosul de trandafiri de dulceață. Cu timpul, aroma s-a mai estompat, neexistând explicații certe. Cauza ar putea fi una genetică, fie de condiții pedo-climatice, fie agrotehnică sau de tehnologie de vinificație. Unele vinuri au aroma la nivelul de la momentul omologării, altele au nivelul de aromă foarte mult estompat. În Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2012 este înscrisă o singură clonă, Șarba 3 Od^[1].

Soiul a fost omologat în 1972, denumirea fiind inspirată de Culmea Șarbei, locul cel mai înalt din regiune care asigură o panoramă spectaculoasă: o râpă adâncă de câțiva zeci de metri și în plan depărtat râul Milcov.

Inițial era întâlnit doar pe Dealul Șarbei, dar s-a răspândit destul de repede odată cu programul de reconversie în special în podgoriile din sudul Moldovei, limitându-se doar la județul Vrancea. Ținând cont de pierderea treptată a aromei care îl caracterizează este posibilă și o restrângere a suprafețelor cultivate cu acest soi.

• Podgoriile și vinurile României. Autori: V.D.Cotea, N.Barbu, C.C.Grigorescu, V.V.Cotea. Editura Academiei Romane, București 2003, pag. 283;

• http://www.oniv.ro/page.php?id=442&info=456 Arhivat în 19 decembrie 2013, la Wayback Machine.
• http://www.osr2011.ro/romania-viticola/zone-viticole/ii-regiunea-viticola-a-dealurilor-moldovei-zona-c-i/odobesti.html
• http://www.culinar.ro/articole/vinuri/sarba-vin-aromat-romanesc/205/2204/
• http://cramadiogene.ro/vinul/sarba-de-panci^{[nefuncțională]}

Acest articol despre viticultură sau oenologie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

v • d • m Soiuri românești de struguri Soiuri albe Alb mare  • Alb mărunt rotund  • Alb mic  • Alb românesc  • Albă zaharoasă  • Albă verde  • Albinos  • Albișoară  • Albuț mărunt  • Arcadia  • Ardeleanca  • Armaș  • Bacator  • Bălăban  • Bășicată  • Berbecel  • Boerească  • Boscănată albă  • Braghină  • Cârcioasă  • Ceaslă  • Chimighiera  • Cioinic  • Coadă grasă  • Coarnă albă aromată  • Crâmpoșie  • Crâmpoșie selecționată  • Creață de Banat  • Cruciulița  • Diminichiu alb  • Fetească Albă  • Fetească Regală  • Firțigaia  • Focșăneanca  • Frâncușă  • Galbenă de Odobești  • Galbenă verde  • Gordan  • Gordin  • Grasă de Cotnari  • Iordana de Târnave  • Majarcă albă  • Majarca de Timiș  • Mustoasă de Măderat  • Om rău  • Pârciu  • Plăvaie  • Plăvaie de Vrancea  • Plop  • Poama mare a calului  • Poamă boierească  • Poamă mare  • Poamă moale  • Struguri albi  • Struguri păsărești  • Șarbă  • Tămâioasă Românească  • Târțără  • Verdea de Panciu  • Zghihară de Huși Soiuri roșii Bambal  • Băbească neagră  • Bălăban roșu  • Bătută neagră  • Boscănată neagră  • Busuioacă de Bohotin  • Corb de Sălaj  • Corb de Mehedinți  • Diminichiu roșu  • Epuroaica  • Fetească Neagră  • Gelu  • Leșească roșie  • Neagra  • Neagră bătută mustoasă  • Negru boia  • Negru de Drăgășani  • Negru lung  • Negru moale  • Negru românesc  • Negru Sarichioi de Tulcea  • Negru vârtos  • Novac  • Roșioară de Dolj  • Scuturătoare  • Somoveanca de Tulcea  • Țiganca  • Vulpe Alte soiuri (dispărute) Ciomeagă  • Coiunghios Alb  • Parmac de Calafat  • Razachie  • Rosé de Mehedinți  • Seina de Vrancea  • Seina de Maramureș  • Tigvoasă