Hipotelorism

Hipotelorismul [din Greaca hypo - mai puțin, sub + tele - departe, la distanță + ism - afecțiune] reprezintă o diminuare anormală a distanței dintre două organe sau părți ale unor structuri alăturate. Termenul se referă îndeosebi la ochi sau orbite - hipotelorism ocular și hipotelorism orbital.

Hipotelorism orbital reprezintă o scăderea anormală a distanței între orbite.

Hipotelorism ocular reprezintă o scăderea anormală a distanței interpupilare (distanța între cele două pupile).

Diagnosticul de hipotelorism se face clinic. La o inspecție, se măsoară distanța interpupilară și distanța între cantusurile interne și externe.

O distanță interorbitală scurtă poate fi o variantă morfogenetică normală la unele persoane sănătoase. Hipotelorismul apare ca un rezultat al fuziunii premature a suturii metopice (în trigonocefalie și alte craniostenoze), în sindroamele cu hipotrofie a scheleului facial median etc.

Hipotelorismul se se întâlnește în:

Ca o variantă familială normală
Holoprozencefalie (arhinencefalie)
Cebocefalie
Etmocefalie
Sindromul Cockayne
Sindromul Coffin-Lowry
Sindromul Hallermann-Streiff-François
Sindromul Goldenhar
Efectele fetale a fenilcetonuriei materne
Sindromul Meckel-Gruber
Cheiloschizis median
Sindromul oculodentodigital (sindromul Meyer-Schwickerath și sindromul Weyers)
Trigonocefalie (sindromul C, sindromul trigonocefalic Opitz)
Trisomia 13 (Sindromul Patau)
Trisomia 20
Trisomia 21 (Sindromul Down)
Sindromul Turner
Microcefalie
Sindromul Crouzon (disostoză craniofacială)
Sindromul Kallmann

Bibliografie

Judisch GF, et al. Orbital hypotelorism. Arch Ophthalmol. 1984; 102:995-7. [1]^{[nefuncțională]}
Roy FH. Ocular Syndromes and Systemic Diseases. 4th Edition. Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins; 2007.