Organizarea administrativă a Mexicului
Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.
Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.
Entități federale
Districtul Federal
Entitate | Nume oficial | Drapel | Suprafață | Populație (2010)[2] | Data înființării |
---|---|---|---|---|---|
Ciudad de México | Distrito Federal | 0 1.485 km2 | 08.720.916 | 1819121418-11-1819[3] |
State
Stat | Nume oficial Estado Libre y Soberano de | Drapel | Capitala | Cel mai mare oraș | Suprafață[4] | Populație (2010)[2] | Ordine primirii în Federație | Data primirii în Federație |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Aguascalientes | Aguascalientes | Aguascalientes | Aguascalientes | 0056185.618 km2 | 011849961.184.996 | 24&&&&&&&&&&&&&&24.&&&&&024 | 181912141857-02-05[5] | |
Baja California | Baja California | Mexicali | Tijuana | 07144671.446 km2 | 031550703.155.070 | 29&&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029 | 181912141952-01-16[6] | |
Baja California Sur | Baja California Sur | La Paz | La Paz | 07392273.922 km2 | 00637026637.026 | 31&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 | 181912141974-10-08[7] | |
Campeche | Campeche | San Francisco de Campeche | San Francisco de Campeche | 05792457.924 km2 | 00822441822.441 | 25&&&&&&&&&&&&&&25.&&&&&025 | 181912141863-04-29[8] | |
Chiapas | Chiapas | Tuxtla Gutiérrez | Tuxtla Gutiérrez | 07328973.289 km2 | 047965804.796.580 | 19&&&&&&&&&&&&&&19.&&&&&019 | 181912141824-09-14[9] | |
Chihuahua | Chihuahua | Chihuahua | Ciudad Juárez | 247455247.455 km2 | 034064653,406,465 | 18&&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018 | 181912141824-07-06[9] | |
Coahuila1 4 | Coahuila de Zaragoza | Saltillo | Torreón | 151563151.563 km2 | 027483912,748,391 | 16&&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016 | 181912141824-05-07[9] | |
Colima6 | Colima | Colima | Manzanillo | 0056255.625 km2 | 00650,555 650,555 | 23&&&&&&&&&&&&&&23.&&&&&023 | 185612091856-09-12[10][11] | |
Durango | Durango | Victoria de Durango | Victoria de Durango | 123451123.451 km2 | 016329341,632,934 | 17&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017 | 181912141824-05-22[9] | |
Guanajuato | Guanajuato | Guanajuato | León | 03060830.608 km2 | 054863725,486,372 | 02&&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02 | 181912141823-12-20[9] | |
Guerrero | Guerrero | Chilpancingo de los Bravo | Acapulco | 06362163.621 km2 | 033887683,388,768 | 21&&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021 | 181912141849-10-27[12] | |
Hidalgo | Hidalgo | Pachuca | Pachuca | 02084620.846 km2 | 026650182,665,018 | 26&&&&&&&&&&&&&&26.&&&&&026 | 181912141869-01-16[13] | |
Jalisco | Jalisco | Guadalajara | Guadalajara | 07859978.599 km2 | 073506827,350,682 | 09&&&&&&&&&&&&&&&9.&&&&&09 | 181912141823-12-23[9] | |
México | México | Toluca de Lerdo | Ecatepec de Morelos | 02235722.357 km2 | 1517586215,175,862 | 01&&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01 | 181912141823-12-20[9] | |
Michoacán | Michoacán de Ocampo | Morelia | Morelia | 05864358.643 km2 | 043510374,351,037 | 05&&&&&&&&&&&&&&&5.&&&&&05 | 181912141823-12-22[9] | |
Morelos | Morelos | Cuernavaca | Cuernavaca | 0048934.893 km2 | 017772271,777,227 | 27&&&&&&&&&&&&&&27.&&&&&027 | 181912141869-04-17[14] | |
Nayarit | Nayarit | Tepic | Tepic | 02781527.815 km2 | 010849791,084,979 | 28&&&&&&&&&&&&&&28.&&&&&028 | 181912141917-01-26[15] | |
Nuevo León4 | Nuevo León | Monterrey | Monterrey | 06422064.220 km2 | 046534584,653,458 | 15&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015 | 181912141824-05-07[9] | |
Oaxaca | Oaxaca | Oaxaca de Juárez | Oaxaca de Juárez | 09379393.793 km2 | 038019623,801,962 | 03&&&&&&&&&&&&&&&3.&&&&&03 | 181912141823-12-21[9] | |
Puebla | Puebla | Puebla de Zaragoza | Puebla de Zaragoza | 03429034.290 km2 | 057798295,779,829 | 04&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04 | 181912141823-12-21[9] | |
Querétaro | Querétaro de Arteaga | Santiago de Querétaro | Santiago de Querétaro | 01168411.684 km2 | 018279371,827,937 | 11&&&&&&&&&&&&&&11.&&&&&011 | 181912141823-12-23[9] | |
Quintana Roo | Quintana Roo | Chetumal | Cancún | 04236142.361 km2 | 013255781,325,578 | 30&&&&&&&&&&&&&&30.&&&&&030 | 181912141974-10-08[16] | |
San Luis Potosí | San Luis Potosí | San Luis Potosí | San Luis Potosí | 06098360.983 km2 | 025855182,585,518 | 06&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06 | 181912141823-12-22[9] | |
Sinaloa | Sinaloa | Culiacán | Culiacán | 05737757.377 km2 | 027677612,767,761 | 20&&&&&&&&&&&&&&20.&&&&&020 | 181912141830-10-14[17] | |
Sonora2 | Sonora | Hermosillo | Hermosillo | 179503179.503 km2 | 026624802,662,480 | 12&&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012 | 181912141824-01-10[9] | |
Tabasco5 | Tabasco | Villahermosa | Villahermosa | 02473824.738 km2 | 022386032,238,603 | 13&&&&&&&&&&&&&&13.&&&&&013 | 181912141824-02-07[9] | |
Tamaulipas4 | Tamaulipas | Ciudad Victoria | Reynosa | 08017580.175 km2 | 032685543,268,554 | 14&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014 | 181912141824-02-07[9] | |
Tlaxcala | Tlaxcala | Tlaxcala | Vicente Guerrero | 0039913.991 km2 | 011699361,169,936 | 22&&&&&&&&&&&&&&22.&&&&&022 | 181912141856-12-09[18] | |
Veracruz | Veracruz de Ignacio de la Llave | Xalapa | Veracruz | 07182071.820 km2 | 076431947,643,194 | 07&&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07 | 181912141823-12-22[9] | |
Yucatán3 | Yucatán | Mérida | Mérida | 03961239.612 km2 | 019555771,955,577 | 08&&&&&&&&&&&&&&&8.&&&&&08 | 181912141823-12-23[9] | |
Zacatecas | Zacatecas | Zacatecas | Zacatecas | 07553975.539 km2 | 014906681,490,668 | 10&&&&&&&&&&&&&&10.&&&&&010 | 181912141823-12-23[9] |
Note:
- A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
- A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente de asemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
- A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
- Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
- Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
- Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.
Note
- ^ „Federal Constitution of the United Mexican States” (PDF). Supreme Court of Mexico. p. 113. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b Censo 2010
- ^ „Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „INEGI”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Calendario de Eventos Cívicos - Febrero”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Secretaria de Educación Publica”.
- ^ „Secretaria de Educación Publica”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s „Las Diputaciones Provinciales” (PDF) (în Spanish). p. 15. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
- ^ „Portal Ciudadano de Baja California”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Universidad de Colima”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Erección del Estado de Guerrero”.
- ^ „Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Enciclopedia de los Municipios de México”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Gobierno del Estado de Quintana Roo”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „500 años de México en documentos”.
- ^ „Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „La historia de la República de Yucatán”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „República de Río Grande, el País que no pudo ser” (în Spanish). Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
|
|
|