Pasul Cărpineni
| Pasul Cărpineni | |
 Imagine a satului Cărpinenii, Covasna (maghiară Csángótelep) | |
| Altitudine | 980 m |
|---|---|
| Munți | Munții Ciucului – la vest Munții Nemira – la est |
| Coordonate | 46°9′34.42″N 26°12′25.36″E ({{PAGENAME}}) / 46.1595611°N 26.2070444°E |
| Țară |  România |
| Văi | Râul Uz – la nord Râul Estelnic – la sud |
| Ascensiune începând din | Valea Uzului, Comuna Sânmartin, Harghita – la nord Estelnic, Comuna Estelnic, Covasna - la sud |
  Pasul Cărpineni (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Cărpineni este o trecătoare situată la altitudinea de 980 m între Munții Ciucului – aflați la vest și Munții Nemira – aflați la est, care face legătura între valea Uzului – aflată la nord și Depresiunea Târgu Secuiesc – aflată la sud.[1]
Date geografice
Trecătoarea este situată pe cumpăna apelor dintre văile Apa Lină – aflată la nord și Estelnic – aflată la sud[1] , în arealul satului Cărpinenii.[2]
La vest de trecătoare se găsește vârful Polia (1199 m),[3] care aparține culmii principale a Munților Ciucului,[4] iar la est se află vârful Răchitiș (1179 m), care aparține culmii secundare Capul Vitei – Răchitiș, din Munții Nemira.[1]
Prin pas, se realizează comunicarea între satele Valea Uzului, Comuna Sânmartin, Harghita – aflat la nord[5] și Estelnic, Comuna Estelnic, Covasna - aflat la sud.[1]
Obiective turistice de interes situate în apropiere
- Tinoavele Apa Lină și Apa Roșie[5]
- La vest de pas se află izvorul Perla Cașinului, din Depresiunea Cașin.[2]
- Spre nord se găsesc Cheile Uzului[2] și Cimitirul Eroilor din Valea Uzului
- Izvoarele minerale de la Estelnic, cel mai cunoscut fiind Fântâna lui Hristos[6]
Referințe
- ^ a b c d Hartă Munții Nemira, prelucrare Radu Pușcariuc după N. Popescu și M. Albotă, accesat 2014.05.25
- ^ a b c Rusu, Constantin & Stănescu, C.; Munții Ciucului – Harta turistică[nefuncțională]; 1988; accesat la 7 martie 2020
- ^ Consiliul Național al Organizației Pionierilor; Hartă Munții Nemira (15B); Asaltul Carpaților; București; 1985; accesat la 7 martie 2020
- ^ Munții Ciucului; prelucrare Radu Pușcariuc după N. Popescu; accesat la 7 martie 2020
- ^ a b Albotă, Mihail; Munții Nemira – Harta turistică; 1982; accesat la 7 martie 2020
- ^ Zsigmond, Enikő; Munții Nemira 1:60 000; Budapesta; 2007; p. 7
| ||||||||||||||||||||
