Strada Alexandru Lăpușneanu din Iași
| Alexandru Lăpușneanu | |
 Muzeul Unirii pe Strada Alexandru Lăpușneanu | |
| Caracteristici | |
|---|---|
| Localitate | Iași |
| Început | Piața Unirii |
| Sfârșit | Piața Mihai Eminescu |
| Lungime | cca. 400 m |
| Importanță socială | |
| Denumire din | 1866 |
| Denumire în cinstea | Alexandru Lăpușneanu |
| Obiective | Muzeul Unirii Biserica Banu Hotel Traian |
| Note | |
Modifică text  | |
Strada Alexandru Lăpușneanu din Iași (fosta Uliță Sârbească) este o stradă cvasi-pietonală din municipiul Iași, situată în centrul orașului și caracterizată printr-o densitate crescută de obiective și evenimente culturale. Este parte a perimetrului special de protecție „Centrul istoric și Curtea Domnească” (cod de clasificare IS-I-s-A-03504 din Lista monumentelor istorice din județul Iași).[1]
Principala atracție turistică situată pe această stradă este Casa Catargiu – azi sediu al Muzeului Unirii – proprietate, de-a lungul timpului, a a mai multor familii boierești (Costache Catargiu, Constantinică Palade, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu) și reședință a lui Alexandru Ioan Cuza și a Regelui Ferdinand I.[2]
Descriere
Strada începe în Piața Unirii (cu laterala nordică a Hotelului Traian și Hotelul Astoria) și se termină în Piața Mihai Eminescu (cu Palatul Telefoanelor și Corpul R al Universității Alexandru Ioan Cuza).[3] A fost („[...] era artera cea mai animată a vechiului Iași, fiind locul preferat de promenadă a ieșenilor de altădată”)[3] și este o stradă pietonală ce unește centrul istoric de zona universitară și de relaxare din Copou. Strada era căutată pentru restaurantele, cafenelele, cofetăriile, grădinile de vară și berăriile sale.[3]
Este o stradă culturală, aici fiind situate diverse galerii de artă,[4] muzee,[4] cinematografe[5] și tarabele buchiniștilor.[6] În ultimii ani, aici se desfășoară festivaluri precum Noaptea Albă a Culturii,[7] Festivalului Străzii Lăpușneanu[8] sau Festivalul Umbrelelor.[9]
Istoric
La începutul secolului al XIX-lea, ulița Sârbească (denumirea de la acea vreme a străzii) făcea legătura intre ulița Goliei (actuala stradă Cuza Vodă) și Podul Hagioaei (în prezent Bulevardul Independenței), trecând pe lângă biserica Mitocul Maicilor și unindu-se cu ulița Lipscanilor (strada Vasile Conta) în prelungire până Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac, înspre Copou.[10] La mijlocul secolului al XIX-lea, ulița Sârbească a fost inclusă pe toată lungimea sa – prin Regulamentul Organic din 1832 – în proiectului numit Ulița Mare, alături de Podul Verde (Bulevardul Carol I de azi).[11] Prin resistematizare, lungimea străzii a fost redusă semnificativ (de la 602 m în 1819),[12] prin construcția piețelor Unirii și „Mihai Eminescu”.[11]
A fost denumită astfel în 1866, în onoarea lui Alexandru Lăpușneanu,[13] cel care a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iași (în 1564).[14]
Monumente istorice
- Casa Drossu (IS-II-m-B-03929)
- Muzeul Unirii din Iași (IS-II-m-A-03930)
- Casa Hălăceanu (IS-II-m-B-03931)
- Palatul Telefoanelor (IS-II-m-B-03932)
Personalități care au locuit pe strada Alexandru Lăpușneanu
- Alexandru Ioan Cuza (între 1859-1862) și Regele Ferdinand I (între 1916-1918) în Casa Catargiu/Palatul Cuza, actualul Muzeu al Unirii)
- Heimann Hariton Tiktin (în Casa Kieser)[10]
- Hariclea Darclée (într-un apartament din Hotel d'Europe)[10]
- Mihai Eminescu (în 1875, cu chirie în casa Madame Alexandre/Lepădatu)[10]
- Alexandru D. Xenopol (în casa Valter)[10]
- Miluță Gheorghiu (pe la 1930 în casa maiorului V.A. Vasiliu)[11]
Strada Alexandru Lăpușneanu în literatură
Strada este subiect sau pretext pentru desfășurarea acțiunii unor lucrări ale literaturii clasice:[15][16]
- Ion Luca Caragiale, „Monopol” (schiță din 1907)
- Mihail Sadoveanu, „Strada Lăpușneanu. Cronică din 1917” (1921); „Prieteni” (nuvelă)
- Liviu Rebreanu, „Adam și Eva” (roman din 1925)
- Cezar Petrescu, „La Paradis general” (1930)
Vezi și
Note
- ^ „Lista monumentelor istorice din județul Iași - 2015” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Muzeul Unirii - Complexul Muzeal Naţional Moldova din Iaşi”. Accesat în .
- ^ a b c Sorin Iftimi și Aurica Ichim, „Strada Lăpușneanu Iași. Memoria monumentelor”, ed. Palatul Culturii, Iași, 2015.
- ^ a b „Iaşi Fest - Muzee şi galerii”. Accesat în .
- ^ „Iaşi Fest - Cinematografe”. Accesat în .
- ^ Florentina Sandu. „Povestea anticarilor de pe strada Lăpuşneanu. O lume care apune încet, încet!”. Accesat în .
- ^ Valentin Huțanu. „Noaptea albă a culturii pe strada Lăpușneanu”. Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
- ^ „Festivalul Străzii Lăpușneanu, 18 – 20 septembrie 2020”. Accesat în .
- ^ „Festivalul umbrelelor pe strada Lăpușneanu. Un tricolor imens va acoperi zona”. Accesat în .
- ^ a b c d e „Turist în orașul Iași. Strada Lăpușneanu”. Accesat în .
- ^ a b c Sorin Iftimi și Mădălin-Cornel Văleanu, „Piața «Mihai Eminescu» din Iași. Repere istorice și cercetare arheologică”, ed. Palatul Culturii, Iași, 2015.
- ^ N.A. Bogdan, „Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată”, Iași, 1913.
- ^ Sorin Iftimi, „Vechi planuri privitoare la Ulița Târgului de Sus din Iași (Bd. Independenței)”, în Lucrările Simpozionului Național „Monumentul – Tradiție și viitor”, Ediția a XI-a, Iași, 2009.
- ^ Constantin Cihodaru şi Gheorghe Platon (editori), „Istoria oraşului Iaşi”, vol. I, ed. Junimea, Iaşi, 1980.
- ^ Ion Mitican. „Lăpușneanu, strada inspirației”. Accesat în .
- ^ Ion Mitican. „Pe Lăpușneanu, odinioară: cârciumioare cu parfum literar”. Accesat în .
Legături externe
- Umbreluțe pe strada Lăpușneanu - interviu cu Dumitru I. Grumăzescu la youtube
- Galeriile Anticariat Dumitru I. Grumazescu, Iașul Cultural
- Galeriile de Arta „Theodor Pallady” din Casa Drossu
| |||||||||||
